O nouă cercetare susţine că liliecii nu sunt răspunzători pentru o mai mare răspândire a virusurilor la oameni

O serie de studii au argumentat până acum că virusul SARS-CoV-2, care provoacă boala COVID-19, a fost transmis de la lilieci, în variantă mutantă, la oameni, prin intermediul unei gazde intermediare.

Totodată, mulţi oameni de ştiinţă au afirmat de-a lungul timpului că liliecii sunt cea mai mare sursă de virusuri potenţial periculoase care se pot transmite la populaţia umană.

• Verile din Siberia arctică au fost cu până la 10°C mai calde decât astăzi în timpul…
• Solzii de crocodil sunt surprinzător de puternici, arată un studiu

O echipă de cercetători din cadrul Universităţii din Glasgow, Marea Britanie, a publicat un studiu în care arată, pentru prima dată, că nu liliecii prezintă cel mai mare risc de răspândire a virusurilor la oameni.

Potrivit acestora, riscul de răspândire la oameni a virusurilor zoonotice este, în cea mai mare parte, identic printre diferitele grupuri de animale.

Cercetarea a descoperit că proporţia de virusuri zoonotice nu diferă semnificativ între 11 ordine principale de păsări şi mamifere. Totodată, numărul de virusuri zoonotice relaţionate cu fiecare ordin animal părea a fi o consecinţă a bogăţiei speciilor: ordine de animale mai diverse găzduiau, în general, mai multe virusuri şi, prin urmare, mai multe virusuri zoonotice.

Aceste descoperiri sugerează că abordarea ştiinţifică anterioară, că anumite animale rezervor, precum liliecii, prezintă un risc crescut de a răspândi virusuri la oameni ar putea să nu fie exactă, precizează autorii studiului pe site-ul Universităţii.

În schimb, oamenii de ştiinţă consideră că trăsăturile caracteristice ale virusurilor, mai degrabă decât cele ale gazdelor animale, vor fi predictori mai utili ai transmiterii zoonotice.

„Recunoaşterea faptului că mai multe virusuri de mare importanţă au provenit de la lilieci a stârnit un interes extraordinar în ceea ce priveşte ecologia sau sistemele lor imunitare, ceea ce ar face ca virusurile lor să aibă, în mod disproporţionat, o probabilitate mai mare de infectare a oamenilor. Descoperirea noastră, că numărul de zoonoze care au apărut de la lilieci este aproximativ acelaşi cu cel aşteptat de la orice grup de mamifere de dimensiunea lor, pune la îndoială ideea că trăsăturile liliecilor produc virusuri cu o mai mare tendinţă de a infecta oamenii”, a afirmat dr. Daniel Streicker, cercetător principal la Institutul pentru Biodiversitate, Sănătate Animală şi Medicină Comparativă din cadrul Universităţii din Glasgow.

Liliecii, la originea coronavirusului SARS-CoV-2 şi a ebolavirusurilor

Un alt autor al studiului, doctorul Nardus Mollentze, din cadrul Centrului pentru Cercetarea Virusurilor din cadrul universităţii, a afirmat că, „deşi liliecii trebuie să rămână în centrul cercetării rezervoarelor virale, deoarece stau la originea, cel mai probabil, a unor agenţi patogeni zoonotici majori, precum SARS-CoV-2 şi ebolavirusuri, lucrarea noastră arată că proporţia şi numărul de virusuri zoonotice de la lilieci nu sunt neobişnuite în comparaţie cu alte grupuri de mamifere”. 

Acesta a subliniat faptul că trebuie continuate eforturile de identificare a potenţialelor ameninţări viitoare la adresa sănătăţii oamenilor, prin depistarea animalelor purtătoare de virusuri nedescoperite, inclusiv în cadrul unei game de specii mult mai largi decât în prezent. 

„Studiul nostru subliniază, de asemenea, necesitatea găsirii unor noi trăsături ale virusurilor care ne pot ajuta să anticipăm potenţialul lor zoonotic, din moment ce cunoaşterea rezervorului actual nu a fost utilă în prezicerea faptului că un virus ar putea infecta oamenii, chiar şi atunci când rezervorul este strâns legat de oameni”, a mai precizat acesta.

Cercetarea a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Liliacul-vampir: secretele unui prădător nocturn

Este posibil ca noul coronavirus să fi provenit de la lilieci

Liliecii vampiri au început să se hrănească cu sânge uman

Liliecii s-au reprofilat. Vânează ziua